Italia

Numele oficial: Republica Italiană;
Forma scurtă: Italia;
Codul de țară ISO: it;
Ora oficială: UTC+1/+2;
Prefixul telefonic de țară: +39;
Populație: 60.665.551 locuitori;
Limba oficială: italiana;
Religie: romano-catolică (81,2%), protestantă, ortodoxă;
Stat membru al UE: de la 1 ianuarie 1958;
Stat membru al spațiului Schengen: de la 26 octombrie 1997;

Capitala: Roma (2.866.761 locuitori);
Alte oraşe: Milano (1.348.685 locuitori), Napoli (972.468 locuitori), Torino (889.974 locuitori), Palermo (671.696 locuitori), Genova (585.407 locuitori), Bologna (387.554 locuitori), Firenze (382.950 locuitori), Venezia (261.905 locuitori);

Forma de guvernământ: Republică Parlamentară;

Localizare: peninsulă din sudul Europei, de care aparțin și câteva insule din Marea Mediterană (împărțită în Mările: Tireniană, Adriatică și Ionică). Cele mai mari insule sunt Sicilia și Sardinia;

Suprafaţa: 301.338 km²;

Relief: Partea continentală este formată din versantul intern al arcului Alpilor şi din Câmpia Padului. Partea peninsulară este ocupată de lanţul muntos al Apeninilor, de dealuri şi de înguste câmpii litorale. Se adaugă o serie de insule, între care Sardinia, Sicilia, Elba. Alpii aflaţi în Nord, se prezintă sub forma unui zid masiv, desfăşurat pe circa 1200 km pe direcţia Vest-Est, incluzând Alpii Piemontezi, Alpii Lombarzi şi Alpii Veneţieni. Apeninii, care ocupă cea mai mare parte a peninsulei se continuă şi în insula Sicilia, sunt fragmentaţi, prezintă altitudini mai scăzute decât Alpii şi sunt cunoscuţi prin caracteristicile lor vulcanice (inclusiv vulcani activi: Vesuvio, Etna).
Marile râuri ale Italiei sunt Tibrul care străbate Roma, Pad care formează celebra lagună Pad-Veneția, Arno (care străbate Toscana) și Adige (care trece prin Verona). De asemenea cel mai mare lac este Lacul Garda din apropierea Veronei.

Clima: continentală în Nord, cu ierni relativ reci şi veri călduroase, şi mediteraneană în Sud precum şi peninsulară cu veri secetoase şi calde, iar iernile ploioase şi blânde.

Împărțirea administrativ-teritorială:
Teritoriul Italiei este împărțit în 20 de regiuni, dintre care cinci au statute speciale de autonomie. Regiunile sunt împărțite mai departe în 110 provincii sau orașe metropolitane și 8.100 de comune.

Istorie:
La începutul mileniului II înainte de Hristos, pătrunde în Italia primul val indo-european, urmat în secolele XII-XI de noi valuri italice. În secolele XII-XI înainte de Hristos îşi fac apariţia etruscii, a căror civilizaţie atinge în secolele VII-VI maxima strălucire. Grecii întemeiază în secolul VII primele colonii în Sudul peninsulei şi în Sicilia, numele de Italia datorându-li-se. Roma - o cetate obscură din Latium, se emancipează în 510/509 î.Hr. de sub suzeranitatea etruscă, devenind în secolul III î.Hr. stăpânul întregii Italii, apoi hegemonul bazinului Mării Mediterane, punând bazele celui mai vast şi durabil imperiu al lumii antice. Detronarea lui Romulus Augustus de către căpetenia germanică Odoacru marchează sfârşitul Imperiului Roman de Apus.
În 568 longobarzii cuceresc Nordul Italiei iar în 756 ia fiinţă statul papal cu reşedinţa la Roma, centrul lumii creştine occidentale. Cucerit în 773-774, Regatul longobarzilor este inclus în statul franc. În Sicilia şi Italia de sud se stabilesc în secolul IX arabii, eliminaţi în secolul XI-XII de către normanzi. În timpul domniei împăratului Otto I, Italia de Nord şi Centrală sunt incluse în imperiul romano-german, care în 1075-1122 se află în conflict cu papalitatea. Veneţia, Genova, Florenţa, Milano - centre economice înfloritoare în secolele XIII-XV, devin patria umanismului şi Renaşterii. Între 1494 şi 1559 Italia este câmp de bătălie între Franţa şi Spania, pacea de la Câteau-Cambresis lăsând cea mai mare parte a peninsulei spaniolilor, apoi tratatele de la Utrecht şi Rastatt, acordând-o habsburgilor austrieci. Valul mişcărilor naţionale de la începutul secolului XIX inaugurează epoca Risergimento-ului, unificarea Italiei realizându-se în jurul Regatului Piemontului. În urma războiului franco-piemontezo-austriac, Lombardia se uneşte cu Piemontul iar „cămăşile roşii” ale lui Garibaldi eliberează Sicilia şi Italia de Sud, astfel încât Victor Emmanuel al II-lea din dinastia de Savoia se proclamă în 1861 rege al Italiei. Războiul austro-prusac din 1866, în care Italia se realiază Prusiei, are ca urmare unirea Veneţiei cu regatul Italian. La sfârşitul secolului XIX Italia duce o politică colonială ocupând Eritrea şi Somalia, iar în urma războiului italo-turc Tripolitania, Cirenaica şi insula Dodecanez. La 23 mai 1915 Italia se alătură în primul război mondial Antantei. Prin tratatele de pace de la Saint Germain şi Sevres, Italia obţine Tirolul de sud, Triest, peninsula Istria, insula Dodecanez, iar în 1924 oraşul Fiume. Prin marşul asupra Romei Benito Mussolini devine şeful guvernului, instaurând regimul fascist. Italia ocupă în 1935-1936 Etiopia şi participă în 1936-1939 alături de Franco la războiul civil spaniol.
Împreună cu Hitler, Mussolini creează „Axa Berlin-Roma” şi aderă în 1937 la pactul anticomintern. După invadarea Albaniei, Italia se alătură la 10 iunie 1940 Germaniei în cel de-al doilea război mondial, atacând Franţa, Grecia, Iugoslavia şi participând din iunie 1941 cu un corp expediţionar la războiul împotriva U.R.S.S.
Din 1942 împotriva regimului mussolinian ia naştere o mişcare de rezistenţă în care se remarcă Partidul Comunist Italian. După debarcarea anglo-americană din Sicilia, Mussolini este înlăturat de la putere iar Italia declară război Germaniei la 13 octombrie 1943. La 28 aprilie 1945 Mussolini este capturat de partizani în Republica Socialistă Italiană şi împuşcat. La 18 iunie 1946 Italia se declară republică. Prin tratatul de pace de la Paris, Somalia italiană trece sub tutelă ONU.

Cultură

Italia este renumită pentru arta şi cultura sa, precum şi datorită nenumeratelor ei monumente, printre care se numără Turnul din Pisa şi Colosseumul roman, dar şi pentru mâncarea sa (pizza, pasta, s.a.m.d.), vin, stilul de viaţă, eleganţă, design, cinema, teatru, literatură, poezie, arte vizuale, muzică (mai ales de operă), sărbători, şi în general pentru gust.
Mişcările artistice ale Renaşterii şi barocului au apărut în Italia între secolele al XIV-lea şi al XV-lea, respectiv la sfârşitul secolului al XVI-lea, determinând o adevărată revoluţie artistică în Italia, mai întâi, în Europa ulterior şi apoi în întreaga lume.
Genurile literare care au înflorit în Italia, aşa cum sunt poezia lui Petrarca, Tasso şi a lui Ariosto, respectiv proza lui Dante, Boccaccio, Machiavelli şi a lui Castiglione, au exercitat o influenţă durabilă în dezvoltarea culturii vestice, la fel ca şi pictura, sculptura şi arhitectura, la care au contribuit artişti extraordinari ca Leonardo da Vinci, Raffaello, Botticelli, Fra Angelico şi Michelangelo.
Influenţa muzicală a compozitorilor italiani ai epocii baroce, precum Monteverdi, Palestrina şi Vivaldi s-a dovedit a fi remarcabilă. Mai târziu, în secolul al XIX-lea, opera romantică italiană (gen muzical „inventat” de asemenea de italieni) a excelat datorită compozitorilor Gioacchino Rossini, Giuseppe Verdi şi Giacomo Puccini.
Artiştii, scriitorii, regizorii, arhitecţii, compozitorii şi designerii contemporani italieni contribuie semnificativ la cultura vestică.

Orașe, muzee și monumente de vizitat:
– Roma: Colosseumul, Columna lui Traian, Forumul roman, Pantheonul, Muzeul Național, Muzeul civilizației romane, Galeria Borghese, Fontana di Trevi, Piața del Popolo, Piața Navona
- Vatican: bazilica Sf. Petru, Capela Sixtina și Muzeul Vaticanului
- Milano: Domul, Opera Scala, Galeria Vittorio Emanuele II, Biserica Santa Maria delle Grazie
Venezia: Bazilica San Marco, Piața San Marco, Palatul Dogilor, Ponte di Rialto